În sezonul îndurării lui Dumnezeu

Am fost confruntat nu odată cu dispute cu lideri, oameni care au autoritatea de a decide, în care am insistat fără compromis să se respecte o anumită lege "ad literam". Argumentele contra atitudinii mele s-au grupat în două categorii: 1. Legea este absurdă, incorectă, stupidă, etc. 2. De ce vreau eu ca legea să fie respectată? Mă erijez eu în etalonul respectării legii? Răspunsurile și pozițiile mele sunt următoarele: - "Unde este lege nu este tocmeală". E posibil ca o lege să fie absurdă, stupidă, dar există mecanisme democratice pentru a acționa ca acea lege sæ fi schimbată corespunzător sau chiar abrogată. Dar până atunci legea se aplică, indiferent că îmi place sau nu, că îmi convine sau nu. - Ca urmaș al Lui Isus Christos și ca cetățean al Împărăției Lui Dumnezeu sunt obligat prin versete specifice din Scriptură să respect legile țări în care trăiesc. Ca atare nu mă erijez în etalon ci pur și simplu respect o poruncă a celui căruia Îi sun...

A CONFRUNTA CONFRUNTÁ   vb. I. tr.  A pune față în față (mai multe opere, acte, obiecte, fenomene etc.) pentru a (le) verifica sau a (le) compara. ♦ ( Jur. ) A pune față în față două sau mai multe persoane pentru a verifica concordanța celor spuse de ele . [P.i.  confrúnt.  / cf. fr.  confronter,  it., lat.med.  confrontare  <  con  – cu,  frons  – frunte]. sursa:  DN (1986) În context cre ș tin acest verb are următoarele conota ț ii: Când confruntăm o persoană, nu o confrunt eu, ci Isus din mine. Aceasta este PERSOANA la care se poate raporta totul, pentru ca EA este ADEVĂRUL! Originea cuvântului din limba latină indică exact de fapt unde are loc confruntarea: la nivel de minte, la fel de a gândi, la întăriturile min ț ii. Cu acelea ne luptăm de fapt. Acele întărituri le confruntăm ș i nu persoana în sine. Ș I mai ales, nu tratăm persoana confruntată ca ș i fiind una cu acel gând, atitudine, comporta...

Subtitlu: în loc de "divide et impera" iartă și iubește! Eram în pat și mă pregăteam să dorm. Fusese o zi împlinită, doar acel mic incident cu soția, care repeta o anumită mostră(monstră?) de interacțiune dintre noi. Soția își ceruse iertare și mă bucuram că descoperise cauza conflictului dintre noi. Acesta era un pas important in reconcilierea comunicării. Totuși constatam că gânduri de acuzare mă bântuiau. Nu le-am urmat, dar nici nu le-am "făcut roabe ascultării de Isus Christos". Am adormit greu. Soția se ruga în gând. O simțeam cum se luptă cu atacuri, dar eu doream să dorm. Știam că ar trebui să înving oboseala fizică și să ne unim în rugăciune... dar deja comportamentul meu, pasivitatea mea "se îngrășase", prin repetiție. Nu îmi mai păsa. Dușmanul îmi sâsâia "lasă, nu e nimic grav, nu e nici prima nici ultima oară când unul din voi trebuie să se roage pentru celălalt..." Pe acest fond de abandon și pasivitate am adormit și m-am tre...

Preambul Acest manifest este o invitație la reflexie, la schimbare și la acțiune. Ce sunt urmașii lui Hristos? Oamenii care se strâng în clădirile numite biserici? Este Trupul Lui mulțimea creștinilor indiferent de denominațiune, țară sau origine? În contextul acestor întrebări și al provocărilor crescânde din viața de zi cu zi ale creștinilor, bisericile sunt provocate să trăiască în tensiunea dintre prezent și viitor dar și în paradoxul de a funcționa atât ca „clădire” (organizație) cât și ca trup. Suntem chemați să trăim în Shalomul divin, să păstrăm și să continuăm ce este bun, dar și să răspundem la apelul de a fi agenți ai schimbării, împreună-lucrători cu Dumnezeu pentru extinderea Împărăției. Avem pentru aceasta premize certe și privilegiate: Duhul Sfânt este Singurul Lider al tuturor creștinilor de pe acest pământ. Dar îl urmăm noi în ascultare?

Recrutarea de personal într-o organizație este cea mai mare responsabilitatea a conducerii acesteia. Procesul de recrutare cunoaște între timp multiple metode și este susținut și de aportul unor firme specializate de recrutare și de consultanță în acest domeniu. Vom vedea că recrutarea de personal într-o "organizație a Împărăției" are ceva specific, puțin cunoscut în economia secularizată. Nu prin anunțuri! De obicei o organzație își recrutează angajați noi prin anunțuri publicitare în presa scrisă sau prin burse de joburi pe internet. În mod obișnuit, pentru o anumită poziție se afișează denumirea acesteia, cerințele ei și ce competențe și experiențe ar trebui să aducă candidata/candidatul pentru acea poziție/job. În funcție de condițiile pieții, firma angajatoare primește un număr de aplicații care sunt triate de compartimentul de personal (HR = Human Resources). Apoi se fac interviuri cu candidații care au rămas în urma selecției. Este un proces costisitor ș...

Dumnezeu este mai interesat în a ne restaura decât în a ne judeca! Acest text este o prelucrare a unor mesaje ale lui Chuck Pierce (vezi nota dela finalul textului) Preambul Dumnezeu este mai interesat în a ne restaura decât în a ne judeca. El are un plan de restaurare pentru întreaga omenire. A restaura înseamnă a revitaliza, a aduce la viață, sau a aduce ceva la stare originală inițială. Dar această definiție este prea îngustă când vorbim despre restaurarea în Dumnezeu. El intenționează să multiplice și să sporească ce este în noi, dincolo de starea inițială. El tânjește ca zilele noastre din urmă să fie mai mărețe decât cele dela început. Planul lui Dumnezeu pentru noi este restaurarea! Unul din modurile prin care Dumnezeu ne restaurează este de a Îi permite să ne tragă mai aproape de El, să ne apropie de El. „Supuneţi-vă deci lui Dumnezeu! Împotriviţi-vă diavolului, şi el va fugi de la voi. Apropiaţi-vă de Dumnezeu, şi El Se va apropia de voi“ (Iacov 4:7,8).